Răspunsul este DA, pentru că ele sunt adevărate depozite de vitamine și probiotice. Murăturile în saramură, cele mai indicate, se obțin prin lacto-fermentație (adică fermentație anaerobă – fără oxigen). Ele sunt bogate în probiotice și contribuie la menținerea sănătății florei intestinale sănătoase.
Murăturile la sare conțin enzime și, ca atare, se digeră mai ușor. De altfel, cele indicate sunt murăturile la sare, nu cele la oțet. Iar murăturile la sare trebuie spălate bine, pentru desărare, înaintea consumului. Murăturile în oțet nu conțin probiotice, pentru că ele nu fermentează și păstrează doar o mică parte din nutrienții alimentului înainte de murare. Cele cu adevărat bune pentru organism sunt murăturile în saramură.
Murăturile sunt considerate chiar medicamente naturale, intrucat ele sunt surse importante de vitamina C, A, licopen şi magneziu. Iar grație vitaminelor, sunt redutabile arme împotriva infecţiilor şi chiar au beneficii antitumorale.
Probioticele conținute (lactobacili, excelenți pentru sănătatea colonului și sistemului imunitar), substanțe antibiotice și anticancerigene, hepatoprotectoare (sulforan), vitaminele C, A, E, B1, B2, zinc, fibre alimentare, minerale (potasiu, magneziu, fier, calciu), acid lactic (reglator al microflorei intestinale) și enzime, iată argumentele în favoarea murăturilor.
După cum știm, gogoşarii au vitamina C, un puternic antioxidant, care asigură și o bună absorbţie a fierului. De asemenea, sunt o bună sursă de vitamina B6 și magneziu, cu efecte antidepresive. Tot ei, gogoșarii, contin licopen, un colorant vegetal cu rol benefic în tratarea unor tipuri de cancer.
Este ideal să adăugaţi în murături mărar şi usturoi. Mărarul are flavonoide, cu rol de regenerare a ţesuturilor, în timp ce usturoiul ajută la echilibrarea bacteriilor în organism. Boabele de muștar au un rol dovedit în combaterea balonării.
Varza murată, dar și conopida, pentru că sunt din aceeași familie, au efecte de-a dreptul miraculoase asupra sănătății. De ce? Pentru că ele conțin compuși anticancerigeni (glucozinolați), hepatoprotectori (sulforafan), antiinflamatori-antioxidanți (vitaminele A, C, E, zinc), 3% fibre alimentare (care combat constipația, detoxifică intestinul gros), minerale (potasiu, magneziu, calciu, fier), acid lactic, lactobacili. Varza este indicată și celor care au făcut tratamente îndelungate cu antibiotice. Întărește sistemul imunitar și este adjuvant în viroze (inclusiv diverse forme de gripă) și crește totodată rezistența la infecții repiratorii. Are calități teraputice și de prevenire în: hepatite, cancere, ateroscleroza, boli cardiovasculare, digestie optimă, menopauză, surmenaj.
Zeama de varză este cu adevărat un bun tratament contra mahmurelii pentru că elimină toxinele și contribuie în același timp la vitaminizarea întregului organism. Tot zeama de varză este un medicament natural contra constipației. Se poate ține o cură de 7 zile, cu câte o cană de zeamă de varză băută dimineața și efectele nu vor întârzia să apară.
Alte legume murate care ajută mult organismul perioada de iarnă sunt sfecla, ceapa, guliile, dovleceii, rădăcinoasele, perele, pepenii, strugurii.
Contraindicații: Murăturile sunt contraindicate hipertensivilor, dacă nu sunt desărate, dar au și precauții de consum pentru cei cu probleme ale glandei tiroide sau cu afecțiuni renale cu ar fi rinichiul polichistic sau insuficiența renală cronică.
Iată o rețetă delicioase pentru murături la sare:
Mai întâi trebuie să știți că pentru murat, legumele se aleg potrivite, nu foarte mici, dar nici mari. Puteți pune în proporțiile dorite castraveti, gogonele (cele mai bune sunt cele roze), conopida, varză, pepeni mici, sfeclă roșie, rădăcini de țelină, morcovi, gogoșari. Se adaugă bețe de mărar uscat, buchețele de cimbru uscat, usturoi, frunze de țelină. Cine dorește murături picante, poate adăuga boabe de piper și ardei iute. Gutuia dă aromă specială murăturilor, iar frunzele de vișin le păstrează tari. Nu uitați frunzele de dafin. Sarea folosită trebuie să fie cea grunjoasă, specială pentru murături, pentru că, altfel, ele se vor înmuia. Ca recipienți pentru folosire, borcanele din sticlă sau butoiașele din lemn sunt cele mai bune.
Legumele și condimentele se spală bine, morcovii, hreanul se curăță, la fel și țelina, care se taie în fâșii. Varza se curăță de foile de la suprafață, dar și la cotor, iar apoi se poate tăia în jumătăți sau sferturi, ori păstra întreagă. Pe fundul recipientului se pun câteva bețe de mărar, tije de țelină, crengi de vișin. Apoi se adaugă legume, succesiv, aranjându-le astfel încât să se economisească spațiu cât mai mult. Când recipientul s-a umplut jumătate, se mai pun la fel, bețe de mărar, crenguțe de busuioc, hrean, frunze de țelină, crengi de vișin. La umplerea recipientului, deasupra, de asemenea, se face un ”capac” din acestea.
Pregătim apoi saramura. Ea se face astfel: se pune într-un vas, pe foc, o cantitate de apă de aproximativ jumătate din cea a recipientului, iar la fiecare litru de apă se adaugă o lingură de sare. Se asteaptă să se dea în clocot, se adaugă piper boabe, foi de dafin. Se mai fierbe saramura un minut-două, amestecând cu grijă ca sarea să se dizolve. Se dă deoparte și se lasă puțin să se răcorească. Apoi se adaugă în butoi, până acesta se umple.
Fermentația poate dura o săptămână – două. În timpul primei săptămâni se poate sufla aer cu un furtun în recipient (pentru ca saramura să nu se tulbure) sau întoarce de câteva ori recipientul cu capacul (care rămâne închis) în jos.
Imediat ce s-au murat, e bine să fie depozitate la loc răcoros, pentru a nu se acri excesiv. Întotdeauna după ce se scot murături din recipient, se reface deasupra ”capacul” din bețele de mărar și țelină, ca să nu se ridice legumele la suprafață, și, implicit, înmuia.
Poftă buna!
Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.
